Această pregătire pentru întâlnirea cu Hristos presupune un amestec de priveghere lucrătoare și iubire. Privegherea și lucrarea ne ajută să ne curățim de păcate, iubirea ne ține deschiși spre harul lui Dumnezeu. Biserica și comunitatea nu sunt spații reci, cu o disciplină militară, ci lăcașuri calde ale iubirii și ale inimilor deschise.
Anul IV, nr. 73, 6 septembrie 2020
Speranța Sfântului Ilie
Foaie săptămânală a Parohiei Sf. Ilie cartier Speranța din Piatra-Neamț
Duminica a 13-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor răi)
Apostolul citit ne dezvăluie, în spatele buchetului de frumoase binecuvântări și salutări pe care le adresează Sf. Pavel cunoscuților săi, imaginea Bisericii ca familie în care ne integrăm și lucrăm, pregătindu-ne pentru întâlnirea deplină cu Domnul Hristos, la venirea Sa.
Această pregătire presupune un amestec de priveghere lucrătoare și iubire. Privegherea și lucrarea ne ajută să ne curățim de păcate, iubirea ne ține deschiși spre harul lui Dumnezeu. Biserica și comunitatea nu sunt spații reci, cu o disciplină militară, ci lăcașuri calde ale iubirii și ale inimilor deschise.
Nu în ultimul rând, Sf. Pavel ne îndeamnă să urmăm exemplele bune din comunitate: dacă vedem la cineva o faptă, un model vrednic de urmat, să împlinim și noi. Cu alte cuvinte, să urmărim doar binele din viața aproapelui, nu răul, și să aducem harul lui Dumnezeu în viața noastră prin lucrarea aceluiași bine.
Sf. Evanghelie aruncă lumină asupra statutului nostru de lucrători în via Domnului, în Biserică, bucurându-ne de roadele ei, dar rodind și Stăpânului ceresc.
Biserica nu ne aparține nouă, noi suntem ai ei. Nu putem să ne folosim de ea după mintea noastră, să-i schimbăm statutul după dorință și plac, să uităm Cui slujim, Cui avem să-I prezentăm roadele când ni se cer, nu când vrem.
Partea noastră o reprezintă osteneala de a face binele și a ne curăți prin această osteneală, zi de zi. Ne pocăim, ne smerim, primim durerile fără de voie, ne asumăm și noi de bunăvoie o pravilă, un canon, facem bine după putință când ni se ivește prilejul, încercăm să ne gândim cât mai des la Dumnezeu în activitățile noastre zilnice. Ne urmărim gândurile, simțirile, impulsurile, poftele, faptele, oprindu-ne de la rău și căutând binele. Nu ne mândrim, nu căutăm laude, mulțumim lui Dumnezeu pentru câte le primim.
Prin aceasta ne asigurăm că mâncăm mereu din roadele viei, adică darurile Bisericii, că locuim într-însa, altoiți pe butașul ei, și că rămânem altoiți și în Biserica cerească, biruitoare, iar la venirea Domnului, vom locui în cerul nou și pe pământul nou în care sălășluiește doar binele, fericirea și dreptatea.
Luni, 7 septembrie, sunt sărbătoriți la Mănăstirea Pângărați și nu numai Sfinții Cuvioși Simeon și Amfilohie.
Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie)
Dumnezeu lucrează prin persoane providențiale, curate, ascultătoare și sfinte. Ca să se nască Mesia, a fost nevoie de o bunică precum Sf. Miriam, bunica Maicii Domnului, de niște părinți drepți și dumnezeiești, ca Ioachim și Ana, de o maică preacurată, Sf. Fecioară Maria.
Ea s-a născut din dorința curată de a avea un copil și a-l închina Domnului, și nu din poftă trupească, într-o familie în care curăția reprezenta o valoare de generații.
Rodul răbdării, rugăciunilor și vieții evlavioase a Sfinților Părinți Ioachim și Ana a fost Sf. Maică a Domnului, semn că nevoințele îndelungate se încununează cu mai multă bucurie și slavă.
Urăm ani mulți și binecuvântați Mariilor din viața noastră, rugând pe Măicuța Domnului să le aibă în pază.
Sfinții, drepții și dumnezeieștii Părinți Ioachim și Ana sunt sărbătoriți la 9 septembrie, imediat după praznicul Preasfintei lor fiice, Maica Domnului. Curăția și bunătatea, răbdarea și smerenia, credința și nădejdea lor ne încurajează și ne dau putere, laolaltă cu rugăciunile lor bineprimite la Dumnezeu, în lungile și îndelungatele noastre lipsuri, incertitudini și probleme, a căror rezolvare și deznodământ fericit întârzie.
Faptul că îi chemăm nelipsit în ajutor când preotul încheie slujbele mari ale Bisericii ne invită să apelăm la ajutorul lor și să le cinstim sărbătoarea.
A început un an nou bisericesc, ne rugăm lui Dumnezeu să-i dea cununa bunătății Sale și roade lumești și mai presus de lumea aceasta.
Mulțumim celor care au contribuit din proprie inițiativă cu un bănuț pentru curentul electric. Am achitat o factură de 740 de lei, dar nu am anunțat nimic, mă bucur să văd că avem credincioși care se gândesc necontenit la biserica lor.
M-am luat mereu cu altele și am neglijat să verific la Apa Serv de ce nu ne-au eliberat niciodată vreo factură, și acum avem de plătit o mulțime de bani din urmă, în primul rând pentru o neglijență a firmei care a executat lucrarea acum 10 ani, dar și pentru că eu nu am verificat ce se întâmplă. Acum am intrat în legalitate, am schimbat apometrul, voi eșalona suma pe o perioadă cât mai lungă, dar aș vrea să deschidem la tanti Zenovia un fond special pentru apă pentru plata restanței și poate reușim să adunăm o sumă de bani în plus să achităm mai repede. Vă voi ține la curent cu suma exactă pe care va trebui să o plătim și perioada de timp pe care am reușit să o eșalonez.
Joi, 10 septembrie, ora 18.00—Spovedanie.