Foaia parohială, nr. 48

Anul II, nr. 48, 14 apr. 2019

Speranța Sfântului Ilie

Foaie săptămânală a Parohiei Sf. Ilie cartier Speranța din Piatra-Neamț

Duminica a 5-a din Post (a Cuvioasei Maria Egipteanca)

Apostolul duminicii ne amintește că sângele lui Hristos are puterea să ne curățească de faptele noastre cele moarte, ca să slujim lui Dumnezeu într-o viață unită cu El. Primindu-l cu pocăință și oleacă de pregătire, simțim cum ne ajută să ne limpezim mintea, simțirile, să ne cumințim trupul și să ne ordonăm viața.

Apostolul cuvioasei ne învață să trecem de la a respecta legile lui Dumnezeu, la o relație personală, apropiată, continuă cu El. Învățătura de credință este parte din harul lui Dumnezeu, dar gustul și puterea ei se găsesc în viața unită cu Dumnezeu, în Biserică.

Sf. Evanghelie a cuvioasei ne arată ce smerenie, câtă dragoste, câtă dorință adevărată de pocăință și viață nouă trebuie să avem pentru a simți înțelepciunea și puterea dintr-o viață plină de har. Nu există pocăință cu demnitate, cu spatele drept, de la distanță, de suprafață, ci numai cu lacrimi, cu simțire și cu hotărâre de a ne schimba viața, convinși că Dumnezeu va ajuta neputinței și slabei noastre voințe întunecate de păcat.

În Sf. Evanghelie a duminicii, auzim cum la îndemnul mamei lor, de bună-seamă o femeie bună și evlavioasă, Apostolii Iacov și Ioan, aflați mereu aproape de Domnul în cele mai importante clipe ale misiunii Sale pe pământ, cer Mântuitorului, dacă tot le spunea că va muri și apoi cumva se va ridica (a învia înseamnă literal a se scula, a se ridica), să-i așeze în locurile cele mai de cinste, de-a dreapta și de-a stânga Lui, când va avea loc această ridicare. Era pe undeva și o mică lovitură de stat împotriva Apostolului Petru.

Mântuitorul îi învață și prin ei și pe noi, că slava, cinstea, în împărăția Sa, au la bază jertfa, paharul suferinței și scufundarea în moartea față de lume, pentru ca din ele, omul să iasă curățit și înviat la o viață veșnică și fericită. Fără nevoință și osteneală, nici dreptul nu se mântuiește, spune Sf. Pavel. Acestea însă nu ne fac sfinți, doar sunt partea noastră prin care lucrăm cu harul la curățirea de orice patimă și pată. Odată curățiți, cunoștința și puterea lui Dumnezeu ne umplu treptat, până unde prin darul Său ne este măsurat fiecăruia, ca să fim de folos în Biserică și apoi să ne continuăm viața de har în cer. Așa și cei doi Apostoli, paharul jertfei și botezul suferinței îl vor primi, dacă și-l asumă liber, dar slava lui Dumnezeu va veni după, cum rânduiește El, cu iubirea și înțelepciunea Lui. Să fim fără grijă, niciun sfânt nu se simte limitat și nemulțumit cu darurile primite, în care se adâncește neîncetat, ca în unele ce izvorăsc nesecat din Dumnezeu Cel nemărginit.

Așa cum îngerii urcă în slavă și în har slujind ființelor de sub ei, oamenilor și creaturilor, așa și oamenii, urcă în adevărata slavă cu smerenie, slujind cu osteneală.

Duminica aceasta sărbătorim două mari sfinte ale Bisericii: Sf. Cuvioasă Maria Egipteanca, model de pocăință pentru adâncul păcatului din care a ieșit și a urcat până la vârful sfințeniei, apoi Sf. Muceniță Tomaida, model de luptă până la moarte pentru curăție trupească și sufletească. Acatistele lor, ușor de găsit și de mare folos, se citesc de cei care se luptă cu patimi, pofte, gânduri trupești, din spectrul desfrânării, și nu reușesc să se smulgă din ele.

În Sâmbăta lui Lazăr, ultima zi de pomenire a celor adormiți până după Duminica Tomii, pomenim și pe Sf. Zaheu, cel care s-a urcat într-un dud să vadă dacă Mântuitorul se ridica la înălțimea reputației Sale, și care a fost mișcat la inimă și convertit la credință de bunătatea Domnului, care a covârșit păcatele și reputația lui de vameș. Învățăm și noi de la sfânt, de care auzim mereu când ne sfințim casa, la citirea Sfintei Evanghelii, să fim atenți și să ne sensibilizăm văzând dragostea lui Dumnezeu către noi, apoi să ne facem curaj să Îl primim în viața noastră și să ne asumăm canonul care ne vindecă. Harul Lui covârșește orice necurăție, orice rușine, orice pată.

S-au adunat 8369 lei pentru candelabru și avem  2906 lei datorii la E.ON.

Se apropie alegerile europarlamentare. Un creștin trăitor și responsabil, care nu se mulțumește cu jumătăți de măsură, are două variante: cea mai simplă acum și mai grea pentru viitor, este să se considere cetățean al împărăției cerurilor, trăitor ca străin pe pământ până ajunge acasă, în Rai. Asemenea unui muncitor român în Italia, Spania sau Anglia, caută să se strecoare cât mai discret, să se folosească de tot ce poate pentru a-și aduna acasă ce-și dorește, respectând legile străinătății sale până ce se poate întoarce acasă. Nu se revoltă, nu vociferează, nu se consumă prea mult pentru ce nu este drept sau frumos, rabdă până la sfârșit pentru a se mântui. De aceea, nu merge la vot, mai ales că mari eroi ai credinței nu se arată la orizont. A nu se confunda cu lenea de a merge la vot, ca apoi să critice pe oricine ar fi ales.

A doua variantă este să se intereseze dacă există candidați, alianțe sau partide care să îl protejeze, să îi respecte credința, familia și conștiința, iar prin competență și cinste să îi asigure un mediu mai blând pentru a-și trăi pribegia pe pământ, o lume mai suportabilă pentru copiii săi. Dacă crede că a găsit, să le voteze cu responsabilitate. Eu am găsit deja două variante interesându-mă un pic într-o seară, așa că, pentru a-mi ajuta Biserica și țara, voi vota.